Ati pus o intrebare interesanta, dar si angajanta. A darui din iubire este o adevarat minune!
Daca a pastra fidelitatea fata de Cristos este importanta, atunci este mare valoare; fidelitatea faţă de credinţă şi faţă de Dumnezeu, cere adesea jertfa.
Nu stiu daca intrebarea este un repros pentru mine, adica pentru modul de a selecta aceste exemple de viata sau este una generica pentru cei de sus!!!
Daca este repros pentru mine, raspund:
Marea majoritate a parabolelor din Evanghelie ii are in vedere pe cei sarmani (asa cum a fost si Isus), iar in al doilea rand, cred ca printre plidele de aici veti gasi si preoti, si episcopi, si actori, si profesori si oameni de stiinta...
Iar daca intrebarea este una generica, ce se adrseaza bogatilor.... e nu stiu sa raspund... O zi frumoasa tuturor!
Chiar imi place comentariul tau: Asa suntem facuti, cred eu, sa apreciem multe lucruri abia cand le pierdem sau nu le mai avem. Dar inaintarea in viata spirituala inseamna si constientizarea faptului ca ne dam seama ca tot ceea ce avem este dar venit de sus. Vorba Sfantului Augustin: "Ce ai, omule, ce n-ai primit?"
Foarte complex comentariul tau: ai mai multe idei pe care le atingi: sensibilitatea si mortificatia floraresei, ideea de jertfa pentru un copil strain, planul lui Dumnezeu ai altele. Din toate istorioarele acestea cred ca putem gasi un imbold in a face cate un bine.
Eram la Calea crucii in seara aceasta si mi-a venit in gand intrebareape care ai pus-o si tu: oare ce a facut fratele mai mic vazandu-se salvat de cel mai mare? Sunt cel putin 2 variante: nu s-a folosit de jertfa fratelui sau si a continuat mai departe aceeasi viata, sau, impresionat de gestul fratelui sau, si-a schimbat viata si a povestiti pana la moarte tuturor despre modul in care a fost salvat. Este exact atitudinea diferita oamneilor fata de Cristos care a avut atitudinea fratelui mai mare.... M-as bucura daca ar fi varianta a doua.
Multumesc, Iacinta, pentru comentariu si ma bucur ca ne intalnim si pe aceasta cale. Aceste pilde sau istorioare pe care le prezint as vrea sa ne puna pe ganduri dar si sa apreciem jertfele si lacrimile parintilor.
Va multumesc pentru interesul pe care il acordati si ma bucur ca aceste scantei de viata pot aduce un dram de culoare unora dintre dumneavoastra. Si ca sa completez: Cred ca privirea mamei a fost ca si a lui Isus asupra lui Petru: A facut si face adevarate minuni!
Multumesc pentru comentariul cu multe reflectii si idei frumoase. Dar ma gandesc: citind si azi, si maine, si cat mai des cate un asemenea exemplu, se poate sadi in noi o dorinta de a fi cat mai disponibili in a ajuta pe altii
Ma bucur ca ati apreciat acest lucru. Iar cat priveste pelerinajul in aceasta zona evanghelica, nu e greu deloc. Doar ca eu as propune celor care merg, sa nu mearga ca turisti, ci ca pelerini, cu Biblia si cu cartea de rugaciuni in mana. Nicaieri Calea Crucii nu va avea aceeasi intensitatea sufleteasca asa cu este pe stradutele cetatii sfinte.
![[Avatar]](/images/avatar26.png){kind=avatar}
Company